Penis în slavona bisericească veche. Vasile C. Ioniță – Contribuţii lingvistice. Onomastică. Lexicologie 2 by zuzuconcept.ro - Issuu

Numele latin derivă din grupul tribal italic numit Latini care s-a stabilit în jurul secolului al X-lea î. Limbile italice formează o subfamilie centumă a familiei de limbi indo-europene. Acestea includ limbile romanicegermaniceceltice și elene și o serie de limbi dispărute. În silabele neinițiale, a existat o reducere mai mare a vocalelor.

Indiferent ce vor spune arheologii, etnologii şi istoricii culturii, pictura aceea de la Lascaux, grota din sudul Franţei, cea cu vânătorul răsturnat de bizon, amândoi răniți de moarte și cu o pasăre înfiptă pe un băț lângă ei, ne prezintă primul rebus din istorie, iar acesta e licenţios… exact aşa cum ne-am aştepta, cultura reală, tribală, vie, populară fiind întotdeauna pornografică.

Pictat pe peretele peşterii din Lascaux, rebusul ne arată un vânător preistoric gol, care a eşuat mortal la vânătoarea de bizoni.

Cruce creștină

Monumentalului zimbru străpuns de lancea lui îi atârnă maţele, însă fiara a avut suficientă forţă şi ură animalică pentru a-l străpunge şi ucide la rândul ei pe vânător. Lângă vânătorul muribund e înfipt, cum ni s-a spus întotdeauna, totemul acestuia: o pasăre pe un băţ… Oare? Se vede că domnii etnografi și antropologi n-au mers niciodată goi la vânătoare.

ce este necesar pentru un penis lung

Cine s-ar duce penis în slavona bisericească veche încolțească primejdioşi bizoni cărând un totem greoi pe o prăjină?

Întreaga imagine e în realitate o glumă şi un rebus: cum se vede, teroarea morţii i-a produs muribundului o erecţie avem de-a face cu ceea ce se numeşte, grav, în iconologie: un personaj ithyphallic. E limpede că acea populaţie care a pictat peșterile din Lascaux vorbea o limbă în care pasăre, păsărică, era utilizat eufemistic pentru a desemna organul reproducător, la fel ca în vremuri mai apropiate: cock în engleză, uccello în italiană, sau, în română: pulă, de la cuvântul latinesc pentru o pasăre din gospodărie în aromână pulje; cf.

Desemnarea eufemistică a sexului printr-o pasăre de mici dimensiuni este, aşadar, o constantă umană, se întâlneşte în multe limbi şi pare să fi avut reprezentări figurative în preistorie.

Moartea unei pocăite

Ceea ce ne permite să trecem acum în revistă întreg arsenalul lexical-licenţios românesc. În afară de slavonescul pizdă, toate acestea: pulă, coaie şi a fute, aceşti trei termeni din vocabularul fundamental, provin din cea mai adâncă latinitate, ca și cur, care vine din latinescul popular culus. Vocabule hămesite, ce au traversat mileniile, reprimate şi ignorate de cronicari, ele şi-au păstrat zvelta şi încordata structură fonetică, sunând şi azi la fel de sănătos-obraznic ca acum de ani, când, în Forum, coţcarii leneşi din Urbs chicoteau sugestiv pe lângă hiperbolica Columnă a lui Traian.

erecția permanentă a tipului

Toţi cei trei termeni de mai sus au fost extrem de rezistenţi în toate limbile romanice. Pulă e însă singurul termen metaforic din acest vocabular fundamental.

Deşi apropierea poate părea prea evidentă, el e direct înrudit cu franţuzescul poule.

Ambele urcă la latinescul pulla şi pullus, care desemnau animale şi păsări de mici dimensiuni, pui, mânji cf. L s-a păstrat în aromână: pulje pui, găină, puicăîn paralel cu pulă propriu-zis.

Pulë, împrumutat din latină, e, de asemenea, găina în albaneză, alături de neaoșul pelë: iapă. Tot aşa, în sardă, puliga, găina, desemnează actul masturbării la băieţi. E unul dintre cei mai arhaici şi mai instructivi termeni indo-europeni, ajuns la noi din noaptea preistoriei şi încă fals-pudic ignorat de dicţionare. În ciuda unor idei preconcepute, care au fost încurajate în timpul comunismului și al dependenței puncte pe corpul unei erecții om Moscova, influența rusei asupra limbii române a fost minimă, din motive evidente istoria, îndepărtarea geografică etc.

“Pula” de la Lascaux şi toate măscările moștenite de noi de la bădica Traian…

Uriașul lexic slavonesc al românei se datorează limbilor slave din Balcani, bulgaro-macedonenei și sârbo-croatei, cum o arată o cercetare chiar superficială și cum e dovedit lingvistic încă din secolul al XIX-lea. E cu atât mai surprinzător că acest termen fundamental din limbajul cotidian, pizdă, ne vine din rusă, fiind nu doar slavon, dar de un uz curent și astăzi, mai ales în rusă în limbile slavilor din sud a fost înlocuit prin termeni expresivi fonetic: pička în sârbo-croată, češplja în slovenă.

În română, deși împrumutat, el este extrem de arhaic, dovadă că există și în aromână: chizdă.

Am cinci ani. Suntem în Sunt nevoită să dorm la bunicii pocăiţi în unele sâmbete, pentru că sunt zilele în care taică-meu se îmbată şi face urât. Aşa că duminicile mă trezesc, bunica unge felii de pâine cu o peltea absolut tartinabilă, îmi prinde o coadă de shaolin şi plecăm la Adunare. Adunarea care face subiectul acestui text se numeşte Biserica Evanghelică Piteşti, parte din Biserica Evanghelică Română.

Rămânând, desigur, posibilitatea ca în sârbă și slovenă el să fi existat și să fi fost pur și simplu înlocuit, printr-un proces neatestat, de pička și češplja. Sub forma sa românească el e, așadar, un slavism, un termen de împrumut cu un simbolism fonetic neliniştitor, pentru că, pe când pandantul său de origine latinească pulă e fonetic adecvat significatului, rotunjind agreabil gura locutorului, pizdă sună înspăimântător din pricina acelui —zd— cu consonanţe de brici, sârmă ghimpată şi vagina dentata.

Lingviştii sunt însă de acord să-i atribuie un sens iniţial de fund, cur, buci! Fundul, aşadar, şezutul.

forumuri mici pentru penis

Forma primitivă poate fi reconstituită drept e pi-sed: a se aşeza sed- — epi— pe ceva, jos. Pi-zdo, unde rădăcina sed— devine zd— în compoziţie cu prefixul.

cumpărați penis gonflabil

La fel pi-zdo, a se aşeza penis portocaliu presiune, a se trânti greoi. Pe cale de dispariţie în limbile slavilor din sud, termenul a păstrat cea mai mare extensie în rusă, unde presară copios discursul cotidian.

El s-a demonetizat, precum fuck în engleză. Demonstraţia lingvistică e făcută; rămâne o singură obscuritate: pentru ce în limbile slave româna, care l-a împrumutat, nu intră aici la socotealăîn clasificarea puţinelor noastre pudenda, partea din spate a persoanei umane în sens generic, şezutul, a devenit sexul femeii?

ce poate afecta dimensiunea penisului

Lingvistica e aici neputincioasă, dar în mod sigur iată o metaforă dubioasă ce nu li se poate imputa românilor. Ei au preluat termenul gata făcut. Coi, coaie prezintă formele, penis în slavona bisericească veche justificate istoric: couille în franceză, coglio în italiană în limba modernă doar sub derivatul coglione şi, derivat similar, cojones în spaniolă.

de ce tipul nu are o erecție matinală

În literatura franceză medievală forma era coille, pronunţat exact ca în română.

Interesantdiscuții